Raportul Amnesty International Moldova, anul 2022

Nu a fost înregistrat un progres vizibil în reducerea cazurilor de tortură și a altor rele tratamente în detenție. Impunitatea pentru anterioarele violări ale drepturilor omului din partea organelor de drept a continuat. Au fost introduse noi restricții „temporare” la întrunirile publice. Drepturile persoanelor LGBTI nu au fost pe deplin realizate, ducând la cazuri de hărțuire, discriminare și violență. Unele centre de plasament a refugiaților au refuzat primirea persoanelor care aparțin minorităților religioase și etnice. În regiunea transnistreană au continuat urmăririle penale și condamnările pentru disidențele pașnice.

‼Context

Tensiunile politice s-au intensificat din cauza agresiunii ruse asupra Ucrainei și a prezenței continue a trupelor ruse în regiunea transnistreană. Au fost raportate explozii în Transnistria, care au dus la creșterea nivelului de amenințare teroristă pentru o perioadă scurtă de timp.

Moldova a rămas una din țările cele mai sărace din Europa. Femeile, copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități și locuitorii zonelor rurale s-au regăsit printre grupurile cele mai sărace. Războiul din Ucraina a exacerbat inflația ridicată și creșterea prețurilor la energie, iar în noiembrie a dus la întreruperi de curent electric.

Pe 23 iunie, Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, cu condiția implementării reformelor structurale.

‼Tortura și alte rele tratamente

Nu s-au înregistrat progrese vizibile în abordarea cauzelor instituționale ale torturii și altor rele tratamente în detenție. Suprapopularea, condițiile insalubre și inadecvate de detenție și asigurarea proastă a sănătății au rămas răspândite în instituțiile penitenciare pentru adulți, minori și mixte.

‼Impunitatea

Impunitatea pentru violările anterioare ale drepturilor omului de către organele de drept, inclusiv tortura și alte rele tratamente împotriva protestatarilor din 2009, a rămas endemică. Nu s-a înregistrat niciun progres în cazul răpirii și returnării forțate în Turcia a șapte profesori turci de către serviciile de securitate din Moldova, în 2018. Cu toate acestea, în urma litigiului inițiat de soția unuia dintre profesori, autoritățile moldovenești au fost nevoite să dezvăluie detalii despre urmărirea penală care a dus la condamnarea și amendarea fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, în 2020. Acesta a fost condamnat doar pentru o infracțiune economică, legată de costul zborului charter cu care au fost transportați profesorii. Hotărârea judecătorească în cauză a fost păstrată în secret până după expirarea termenului limită de apel de către familiile victimelor. Nimeni altcineva nu pare să fi fost adus în fața justiției în legătură cu răpirea și predarea ilegală a celor șapte profesori turci, care au fost, ulterior, întemnițați în Turcia.

În pofida acestui caz și a altor abuzuri, SIS nu a fost supus reformei. În schimb, un nou proiect de lege a fost depus în Parlament pentru a acorda serviciului de securitate atribuții adiționale de supraveghere și altele.

‼Libertatea de exprimare și întrunire

Pe 19 aprilie, Președinta Sandu a promulgat o lege care interzice utilizarea simbolurilor asociate cu activitățile militare ale Rusiei în străinătate. Acestea includ așa-numita panglică a Sfântului Gheorghe și literele „Z” și „V”. Se aștepta ca acestea să fie utilizate către grupurile politice pro-ruse în cadrul demonstrației tradiționale, organizată la data de 9 mai, pentru a marca Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. În timp ce evenimentul a fost lăsat să se desfășoare fără a fi întrerupt, au fost identificați oameni care afișau simbolurile interzise fie în timpul acțiunii publice, fie pe mașinile lor. Ulterior, poliția a aplicat 196 de amenzi, inclusiv pentru 16 parlamentari din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Pe 13 octombrie, au fost impuse restricții la proteste, după ce, cu o zi înainte, Președinta Sandu a cerut Guvernului introducerea modificărilor legislative temporare, pentru a „permite poliției să asigure ordinea publică” în timpul protestelor partidului de opoziție Șor. Ombudsmanul (Avocatul Poporului) a criticat această decizie. Pe 16 octombrie, poliția a confiscat corturile protestatarilor din fața clădirilor autorităților publice.

‼Drepturile persoanelor LGBTI

În timpul Evaluării Periodice Universale (EPU) a Moldovei din luna ianuarie, efectuată de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, numeroase state au cerut protecții consolidate pentru persoanele LGBTI. ONG-ul moldovenesc „GenderDoc-M” a raportat, la începutul anului 2022, că viziunile anti-LGBTI încă sunt răspândite în Moldova, iar tinerii LGBTI se confruntă în continuare cu hărțuire și violență. În luna februarie, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat că, în timpul serviciului militar, Marin Pavlescu a fost supus hărțuirii din cauza orientării sale sexuale. La sfârșitul anului 2021, Ministerul Apărării l-a amenințat pe Marin Pavlescu că va fi supus urmăririi penale pentru dezertare, după ce acesta a părăsit unitatea militară în urma hărțuirii și umilinței suferite. Totuși, în luna mai 2022, procuratura a refuzat să intenteze un dosar penal împotriva lui. Marin Pavlescu a continuat să se confrunte cu discriminarea și la găsirea unui loc de muncă, deoarece publicitatea în jurul cazului său a dezvăluit faptul că este gay. În luna iunie, la Chișinău, a avut loc cel mai mare marș Pride din Moldova, în ciuda amenințărilor din partea primarului capitalei de a interzice evenimentul.

‼Drepturile refugiaților și migranților

Peste 740.000 de persoane au intrat din Ucraina în Moldova până în luna decembrie, punând o presiune semnificativă pe serviciile locale. Mulți au călătorit mai departe, în Europa, ori s-au întors în Ucraina, aproape 90.000 de refugiați au rămas în Moldova. Avocatul Poporului a constatat că unele centre de plasament a refugiaților au refuzat primirea persoanelor de etnie romă și a altor refugiați care aparțin minorităților religioase sau etnice din Ucraina. Unii directori ai centrelor ar fi fost contactați de poliție și avertizați că nu ar trebui să accepte romi.

‼Regiunea transnistreană. Libertatea de exprimare

Autoritățile de facto din Transnistria l-au condamnat pe Viktor Pleshkanov la cinci zile de „arest administrativ” pentru „huliganism”, după ce acesta ar fi amenințat că va atârna drapelul ucrainean pe balconul său ca un afront la adresa autoproclamatului Minister al Securității Statului. Avocatul său a raportat că, ulterior, în cadrul unui proces de judecată închis, acesta a fost condamnat la 38 de luni de închisoare, sub acuzații nedezvăluite legate de extremism.

https://amnesty.md/recente/raportul-amnesty-international-2022/

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top